<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>123romania</title>
	<atom:link href="http://www.123romania.ro/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://www.123romania.ro</link>
	<description>Turism in Romania</description>
	<lastBuildDate>Tue, 01 May 2012 07:17:04 +0000</lastBuildDate>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.0.5</generator>
		<item>
		<title>Judetul Bihor</title>
		<link>http://www.123romania.ro/judet/judetul-bihor</link>
		<comments>http://www.123romania.ro/judet/judetul-bihor#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 30 Apr 2012 11:01:14 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bihor]]></category>
		<category><![CDATA[Judet]]></category>
		<category><![CDATA[Despre Bihor]]></category>
		<category><![CDATA[Judetul Bihor]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.123romania.ro/?p=4897</guid>
		<description><![CDATA[Judeţul Bihor, situat în partea de nord-vest a României, este străbătut de râurile Barcău, Crişul Repede şi Crişul Negru, care curg de la est spre vest. Suprafaţa judeţului, de 7.535 km2, este destul de întinsă în comparaţie cu suprafata altor judeţe, iar populaţia se ridică la 634 854 de locuitori, cifre ce reprezintă 2,94% şi respectiv [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Judeţul Bihor, situat în partea de nord-vest a României, este străbătut de râurile Barcău, Crişul Repede şi Crişul Negru, care curg de la est spre vest. Suprafaţa judeţului, de 7.535 km2, este destul de întinsă în <a href="http://www.123romania.ro/wp-content/uploads/2012/04/Bihor.jpg"><img class="alignright size-full wp-image-4898" title="Judetul Bihor" src="http://www.123romania.ro/wp-content/uploads/2012/04/Bihor.jpg" alt="Judetul Bihor" width="381" height="510" /></a>comparaţie cu suprafata altor judeţe, iar populaţia se ridică la 634 854 de locuitori, cifre ce reprezintă 2,94% şi respectiv 3% din teritoriul şi populaţia întregii ţări. Densitatea populaţiei este de 84,0 loc./km2. Reşedinţa judeţului se află în municipiul Oradea.<br />
Relieful este variat, fiind dispus în trepte ce coboară de la est la vest, dinspre culmile Munţilor Apuseni spre Câmpia de Vest. În est, pe teritoriul judeţului, se găsesc culmile înalte, vestice, ale Munţilor Bihorului ce saltă peste 1.800 m şi masivele Codru-Moma, Pădurea Craiului şi Plopiş (Şes) &#8211; de înălţimi mai mici (500-1.000 m) &#8211; ce completează ca o treaptă mult mai joasă silueta înaltă a Bihorului. Aceste culmi mai coborâte, ce pătrund ca nişte tentacule spre vest, sunt despărţite între ele de depresiunile Beiuşului, pe Crişul Negru, şi Vad-Borod, pe Crişul Repede. Dealurile piemontane fac trecerea spre treapta cea mai joasă, spre Câmpia de Vest (Câmpia Crişurilor, în sud şi Câmpia Barcăului, în nord).</p>
<p>Judeţul Bihor este, din punct de vedere cultural, un punct de reper în peisajul multicolor al vieţuirii pe aceste meleaguri. Particularităţile specifice acestei zone sunt datorate în special aşezării sale geografice, fiind zona cu cele mai multe şi mai dense tranzitări în şi dinspre Europa.</p>
<p>Populaţia judeţului este larg reprezentată de toate etniile, iar acest fapt se evidenţiază prin împrumut în comunicare, educaţie, obiceiuri şi tradiţii. Principalele atuuri ale acestui mix etno-cultural sunt benefice pentru întreaga comunitate, polarizând viaţa socială în jurul valorilor locale indiferent de provenienţă. Repartizarea populaţiei pe teritoriul judeţului permite identificarea unor comunităţi specifice urbane şi rurale, însă delimitarea lor este din ce în ce mai dificilă în contextul accesului larg la informaţie şi resurse, la educaţie şi cultură. Pe întreg judeţul există moduri diverse de manifestare culturală, de la târguri şi expoziţii la forme de învăţământ elevate până la cel mai înalt nivel şi instituţii culturale de marcă. Toate au contribuit şi contribuie din plin la menţinerea şi dezvoltarea pe plan regional a unui creuzet al creaţiei naţionale. Acest lucru polarizează şi atrage forţa de muncă generând prosperitate şi confort membrilor comunităţii, înlesnind ascensiunea pe spirala creaţiei.</p>
<p>Oraşe pline de istorie, zeci de biserici şi monumente de arhitecturǎ, pǎduri întinse, rîuri repezi, peşteri impresionante, sate tipice de munte, oameni care pǎstreazǎ un mod de viaţǎ autentic – pe scurt, un patrimoniu cultural ce dateazǎ de peste 2000 de ani, susţinut de o naturǎ curata si bine pastrata.</p>
<p>Gastronomie tradiţionalǎ savuroasǎ, oameni care sunt întotdeauna bucuroşi sǎ le fiţi oaspeţi, ghizi care-şi reprezintǎ cu mîndrie regiunea, hoteluri şi agenţii de turism profesioniste ce aşteaptǎ sǎ-şi ofere serviciile.</p>
<p>Iata ingredientele unei experienţe actuale într-o regiune departe de a fi obişnuitǎ: judeţul Bihor.</p>
<form id="form-5-1337516636" method="post" action="/feed" class=" customcontactform">

<h4 id="h4-5-1337516636">Contact</h4>
<div>
<label for="fixedEmail">* Adresa de email:</label>
<input class=" ccf-tooltip-field" title="Please enter your email address. (required)"  id="fixedEmail-1337516636" type="text" name="fixedEmail" value="" maxlength="100" />
</div>
<div>
<label for="emailSubject">* Subiectul mesajului:</label>
<input class=" ccf-tooltip-field" title="Please enter a subject for the email. (required)"  id="emailSubject-1337516636" type="text" name="emailSubject" value="" maxlength="200" />
</div>
<div>
<label for="Continut">* Introduceti mesajul:</label>
<input class=" "  id="Continut-1337516636" type="text" name="Continut" value="" />
</div>
<div>
<img width="96" height="24" alt="Captcha image for Custom Contact Forms plugin. You must type the numbers shown in the image" id="captcha-image" src="http://www.123romania.ro/wp-content/plugins/custom-contact-forms/image.php?fid=5" /> 
			<div><label for="captcha5">* Introdu codul din imagine:</label> <input class=" ccf-tooltip-field" type="text" title="Type the numbers displayed in the image above." name="captcha" id="captcha5" maxlength="20" /></div>
</div>
<input name="form_page" value="/feed" type="hidden" />
<input type="hidden" name="fid" value="5" />

<input type="submit" id="submit-5-1337516636" class="submit" value="Trimite" name="customcontactforms_submit" />
</form>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.123romania.ro/judet/judetul-bihor/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Judetul Bacau</title>
		<link>http://www.123romania.ro/judet/judetul-bacau</link>
		<comments>http://www.123romania.ro/judet/judetul-bacau#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 30 Apr 2012 10:40:55 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bacău]]></category>
		<category><![CDATA[Judet]]></category>
		<category><![CDATA[Bacau]]></category>
		<category><![CDATA[Istoric Bacau]]></category>
		<category><![CDATA[Judetul Bacau]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.123romania.ro/?p=4894</guid>
		<description><![CDATA[Judeţul Bacău ocupă o suprafaţă de 6.606 km pătraţi, reprezentând 2,8% din suprafaţa ţării şi face parte din categoria judeţelor mijlocii. Din punct de vedere al numărului de locuitori, judeţul Bacău ocupă locul şase, având o populaţie de 752.761 locuitori şi tot pe locul şase se situează ca putere economică, realizând 4,2% din producţia industrială [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div>
<p><strong>Judeţul Bacău </strong>ocupă o suprafaţă de 6.606 km pătraţi, reprezentând 2,8% din suprafaţa ţării şi face parte din categoria judeţelor mijlocii.<br />
Din punct de vedere al numărului de locuitori, judeţul Bacău ocupă locul şase, având o populaţie de 752.761 locuitori şi tot pe locul şase se situează ca putere economică, realizând 4,2% din producţia industrială naţională.</p>
<p>Amplasarea sa la est de vârful principal al Carpaţilor Orientali determină un climat temperat continental, caracterizat prin veri calde şi relativ seci şi ierni friguroase.<br />
Din punct de vedere administrativ, judeţul Bacău are <strong>3 municipii</strong>: Bacău, Oneşti şi Moineşti, <strong>5 oraşe</strong>: Buhuşi, Comăneşti, Dărmăneşti, Slănic-Moldova şi Târgu Ocna şi <strong>85 de comune</strong>.</p>
<table border="0">
<tbody>
<tr>
<td><img src="http://www.csjbacau.ro/uploads_images/judetul_bacau/centrul-apostu.jpg" alt="" width="170" height="128" /></td>
<td><img src="http://www.csjbacau.ro/uploads_images/judetul_bacau/palat-administrativ.jpg" alt="" width="166" height="126" /></td>
<td><img src="http://www.csjbacau.ro/uploads_images/judetul_bacau/sala-sporturilor.jpg" alt="" width="169" height="126" /></td>
</tr>
<tr>
<td>Centrul de Cultură şi Artă<br />
&#8220;George Apostu&#8221;</td>
<td>Palatul administrativ</td>
<td>Sala Sporturilor</td>
</tr>
</tbody>
</table>
</div>
<div>
<p><strong>Judeţul Bacău</strong> este distinct configurat pe harta culturală a ţării datorită muzeelor şi caselor memoriale, monumentelor istorice, de artă şi arhitecturale, instituţiilor artistice, revistelor de cultură, bibliotecilor, editurilor, imprimeriilor şi librăriilor proprii, celor două filiale ale uniunilor de creatori (U.A.P.), Casei de Cultură “Vasile Alecsandri” din Bacău şi a celei din Oneşti. În plus, judeţul Bacău este gazda anuală a câtorva importante manifestări naţionale şi internaţionale culturale.</p>
<table border="0" align="center">
<tbody>
<tr>
<td colspan="2"><img src="http://www.csjbacau.ro/uploads_images/judetul_bacau/1-colaj-tescani.jpg" alt="" width="515" height="108" /></td>
</tr>
<tr>
<td colspan="2">Centrul Internaţional Rosetti Tescanu-George Enescu&#8221;, din Tescani</td>
</tr>
</tbody>
</table>
<p><strong>Activitatea culturală</strong> a judeţului este susţinută în principal de Centrul Internaţional de Cultură &#8220;George Apostu&#8221; din Bacău, Centrul Internaţional Rosetti Tescanu-George Enescu din Tescani, Teatrul Municipal Bacovia, Teatrul pentru Copii şi Tineret “Vasile Alecsandri”, Filarmonica “Mihail Jora”, Complexul Muzeal “Iulian Antonescu”, Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii “Ion Borcea”, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Biblioteca judeţeană “C. Sturza”.</p>
</div>
<div>
<table border="0" align="center">
<tbody>
<tr>
<td colspan="3"><img src="http://www.csjbacau.ro/uploads_images/judetul_bacau/1-colaj-slanic-uz.jpg" alt="" width="515" height="108" /></td>
</tr>
<tr>
<td colspan="3">Imagini din Slănic Moldova şi Valea Uzului</td>
</tr>
</tbody>
</table>
<p><strong>Principalele zone turistice</strong> ale judeţului Bacău sunt <strong>Slănic Moldova</strong>, <strong>Poiana Sărată</strong>, <strong>Măgura</strong>, <strong>Târgu Ocna</strong>,<strong>Poiana Uzului</strong>, în general <strong>Valea Oituzului</strong>, <strong>Caşinului </strong>şi <strong>Trotuşului</strong>, care reprezintă în principal zona montană a judeţului.<br />
Pentru turismul de tratament, staţiunea Slănic Moldova este recunoscută pentru amplasare şi pentru factorii terapeutici deosebiţi, dispunând de 22 de izvoare cu ape cloruro sodice, uşor sulfuroase, atermale, deosebit de eficace în tratarea bolilor digestive.</p>
</div>
<form id="form-4-1337516636" method="post" action="/feed" class=" customcontactform">

<h4 id="h4-4-1337516636">Contact</h4>
<div>
<label for="fixedEmail">* Adresa de email:</label>
<input class=" ccf-tooltip-field" title="Please enter your email address. (required)"  id="fixedEmail-1337516636" type="text" name="fixedEmail" value="" maxlength="100" />
</div>
<div>
<label for="emailSubject">* Subiectul mesajului:</label>
<input class=" ccf-tooltip-field" title="Please enter a subject for the email. (required)"  id="emailSubject-1337516636" type="text" name="emailSubject" value="" maxlength="200" />
</div>
<div>
<label for="Continut">* Introduceti mesajul:</label>
<input class=" "  id="Continut-1337516636" type="text" name="Continut" value="" />
</div>
<div>
<img width="96" height="24" alt="Captcha image for Custom Contact Forms plugin. You must type the numbers shown in the image" id="captcha-image" src="http://www.123romania.ro/wp-content/plugins/custom-contact-forms/image.php?fid=4" /> 
			<div><label for="captcha4">* Introdu codul din imagine:</label> <input class=" ccf-tooltip-field" type="text" title="Type the numbers displayed in the image above." name="captcha" id="captcha4" maxlength="20" /></div>
</div>
<input name="form_page" value="/feed" type="hidden" />
<input type="hidden" name="fid" value="4" />

<input type="submit" id="submit-4-1337516636" class="submit" value="Trimite" name="customcontactforms_submit" />
</form>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.123romania.ro/judet/judetul-bacau/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Judetul Arges</title>
		<link>http://www.123romania.ro/judet/judetul-arges</link>
		<comments>http://www.123romania.ro/judet/judetul-arges#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 30 Apr 2012 09:50:11 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Argeș]]></category>
		<category><![CDATA[Judet]]></category>
		<category><![CDATA[Arges]]></category>
		<category><![CDATA[Istoric Arges]]></category>
		<category><![CDATA[Judetul Arges]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.123romania.ro/?p=4889</guid>
		<description><![CDATA[Istoric 1.000.000 &#8211; 100.000 î.Hr.(paleoliticul inferior)- Pe valea Dâmbovnicului au fost descoperite unelte apartinând &#8220;culturii de prund&#8221; (oldowaiana), dintre cele mai vechi din România, iar pe Valea Argesului, unelte apartinând &#8220;culturii abbevilliane&#8221;. sec.II î.Hr. Este atestata asezarea geto-dacica de la Cetateni, la poalele mutelui Cetatuia. 106- 271 d.Hr. Teritoriul judetului Arges a facut parte din [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Istoric</strong></p>
<p><strong>1.000.000 &#8211; 100.000 î.Hr.</strong>(paleoliticul inferior)- Pe valea Dâmbovnicului au fost descoperite unelte apartinând &#8220;culturii de prund&#8221; (oldowaiana), dintre cele mai vechi din România, iar pe Valea Argesului, unelte apartinând &#8220;culturii abbevilliane&#8221;.<br />
<strong>sec.II î.Hr.</strong> Este atestata asezarea geto-dacica de la Cetateni, la poalele mutelui Cetatuia.<br />
<strong>106- 271 d.Hr.</strong> Teritoriul judetului Arges a facut parte din provincia imperiala romana Dacia Felix.<br />
<strong>193-211</strong> Împaratul Septimius Severus construieste Limes Transalutanus, care strabatea judetul Arges în diagonala, de la nord-est spre sud -vest. Limesul era aparat de 13 castre, din care 7 pe teritoriul argesan ( Scarisoara-Rucar, Jidava, Purcareni, Albota, Sapata de Jos, Fâlfani, Urlueni).<br />
<strong>245-247</strong> Împaratul Filip Arabul abandoneaza sistemul de aparare de pe Limes Transalutanus în urma atacului carpilor ( daci liberi care au dat numele lor muntilor Carpati).<br />
<strong>sec. IV</strong> Împaratul Constantin cel Mare construieste &#8220;limes-ul&#8221; numit azi Brazda lui Novac de Nord, care strabate judetul Arges de la vest la est, intersectând Limes Transalutanus, în satul Urlueni.<br />
<strong>1247, iunie 2</strong> Diploma Cavalerilor Ioaniti atesta existenta voievodatului lui Seneslau în Arges, Muscel si Dâmbovita cu extensie la nord de Carpatii Meridionali, în Tara Fagarasului.<br />
<strong>1290</strong> Începerea unificarii Tarii Românesti de catre legendarul voievod Radu Negru.<br />
<strong>1300</strong> Prima atestare documentara a orasului Câmpulung. În prima jumatate a secolului al XIV-lea la Poenari se construieste o puternica cetate de tip bizantin cu turnuri circulare, extinsa în vremea domnitorului Vlad Tepes (1456-1462).<br />
<strong>1310-1352</strong> Domnia lui Basarab I, întemeietorul Tarii Românesti, cu resedinta la Curtea de Arges si Câmpulung.<br />
<strong>1330, sept.- nov.</strong> Campania Regelui Ungariei Carol Robert de Anjou împotriva lui Basarab I, ocazie cu care Cetatea Argesului este asediata.<br />
<strong>nov. 9-12</strong> Victoria lui Basarab I, de la Posada, împotriva regelui Ungariei, Carol Robert de Anjou, în urma careia Tara Româneasca si-a cucerit independenta( pâna la acea data, între cele doua state exista o relatie de vasalitate).<br />
<strong>1351-1352</strong> Basarab I contruieste Biserica Domneasca din Câmpulung. La Curtea de Arges se începe zidirea Bisericii Domnesti Sf.Nicolae decorata, ulterior, între 1364-1366, cu picturi murale în interior.<br />
<strong>1359 mai</strong> Patriarhia din Constantinopol recunoaste existenta Mitropoliei Tarii Ramânesti cu sediul la Curtea de Arges. Primul mitropolit: Iachint de la Vicina.<br />
<strong>1377-1388</strong> Domnitorul Mircea cel Batrân ctitoreste Manastirea Cotmeana.<br />
<strong>1388 mai 20</strong> Prima mentiune a orasului Pitesti într-un act oficial se gaseste în hrisovul dat de Mircea cel Batrân prin care se daruia Manastirii Cozia o moara în &#8220;hotarul Pitestilor&#8221;.<br />
<strong>1395 mai 17</strong> Batalia de la Rovine, pe Valea Argesului, a adus victoria lui Mircea cel Batrân împotriva sultanului Baiazid I Ildârâm ( Fulgerul). Cetatea Argesului a fost arsa de turci.<br />
<strong>1462 nov</strong> Vlad Tepes, în retragere spreTransilvania din fata atacului turcilor, a fost capturat de unguri în apropiere de Piatra Craiului si închis la Pesta timp de 13 ani.<br />
<strong>1512-1517</strong> Neagoe Basarab construieste Biserica Episcopala din Curtea de Arges, unul dintre cele mai reprezentative monumente de arta medievala din România si din întregul sud-est european.<br />
<strong>1521 iunie 29-30</strong> Este redactat primul document care s-a pastrat în limba româna: Scrisoarea lui Neacsu de la Câmpulung catre judele Brasovului, Johannes (Hans) Benckner.<br />
<strong>1526</strong> Zugravul Dobromir din Târgoviste termina pictura murala interioara a Bisericii Episcopale din Curtea de Arges.<br />
<strong>1600 noiembrie 25</strong> Înainte de a parasi tara Mihai Viteazul a opus o ultima rezistenta, la Curtea de Arges, armatelor poloneze venite sa-l înscauneze pe Simion Movila.<br />
<strong>1642</strong> Se tipareste la Câmpulung prima carte în limba româna cu continut moral-filozofic: Învataturi peste toate zilele alese pe scurt.<br />
<strong>1643</strong> Este mentionata existenta unei &#8220;mori&#8221; (fabrici) de hârtie la Câmpulung.<br />
<strong>1669</strong> Domnitorul Antonie Voda din Popesti a înfiintat la Câmpulung o scoala domneasca cu predare în limba româna, unde învatau copii din toate straturile sociale.<br />
<strong>1714 oct.19-nov.8</strong> Regele Carol al XII-lea, în drum spre Suedia (venind din Turcia), a poposit la cula boierilor Budisteanu, de lânga Pitesti, timp în care a fost supravegheat atent de diplomatia europeana.<br />
<strong>1716-1812</strong> În timpul razboaielor ruso-austro-turce orasele Pitesti, Curtea de Arges si Câmpulung au fost puncte de concentrare, aprovizionare si trecere a trupelor imperiale austriece; ca urmare, ele au fost tinta atacurilor distructive ale armatelor otomane.<br />
<strong>1821 mai 21</strong> Parasit de capitanii sai, Tudor Vladimirescu, capetenia revolutiei din 1821, este arestat la Golesti de Iordache Olimpiotul si executat la Târgoviste.<br />
<strong>1826</strong> Dinicu Golescu reînfinteaza scoala de la Golesti aducând profesori pe Florian Aaron si Ion Heliade Radulescu.<br />
<strong>1827</strong> Se înfiinteaza, în saloanele conacului de la Golesti, din initiativa lui Dinicu Golescu si a lui Ion Heliade Radulescu, &#8220;Societatea literara&#8221;, cu un larg program de promovare a culturii românesti, precum si cu un program politic de reforme.<br />
<strong>1838</strong> Se înfiinteaza primele scoli rurale argesene cu durata de 4 ani.<br />
<strong>1848</strong> Printre conducatorii Revolutiei de la 1848 din tara Româneasca se numara si membrii familiilor Bratianu si Golescu : Dumitru Bratianu si I.C.Bratianu, Al.G.Golescu (Arapila), Stefan Golescu, Nicolae Golescu, Alexandru Golescu(Albu), Radu Golescu precum si I.D.Negulici, C.D.Aricescu.<br />
<strong>1849-1851</strong> Dumitru Bratianu face parte din conducerea a doua asociatii revolutionare europene: &#8220;Asociatia româna pentru conducerea emigratiei&#8221;(cu sediul la Paris) si &#8221; Comitetul central democratic european&#8221; ( cu sediul la Londra).<br />
<strong>1866</strong> Generalul Nicolae Golescu este unul dintre cei teri membri ai Locotenentei domnesti care a asigurat interimatul între abdicarea domnitorului Al.I.Cuza si urcarea pe tron a lui Carol I. I.C.Bratianu îl însoteste pe principele Carol în calatoria sa (incognito) din Germania în România.<br />
<strong>1872</strong> Se inaugureaza calea ferata Bucuresti &#8211; Pitesti.<br />
<strong>1876 iulie</strong> Se formeaza un guvern liberal în frunte cu I.C.Bratianu, care va conduce tara pâna în 1888.<br />
<strong>1909</strong> Ionel I.C.Bratianu, fiul lui I.C.Bratianu, preia conducerea Partidului National Liberal( pâna în 1927, când moare).<br />
<strong>1914 ian.4/17</strong> I.I.C.Bratianu devine prim-ministru; el are rolul determinant în dezbaterile din Consiliul de coroana de la Sinaia, care hotaraste neutralitatea României în primii ani ai razboiului mondial. Timp de doi ani I.I.C.Bratianu va negocia cu Antanta conditiile intrarii în marea conflagratie.<br />
<strong>sept.27/oct.10</strong> Regele Carol I moare si este înmormântat la Biserica Episcopala din Curtea de Arges.<br />
<strong>1916 aug.14/27</strong> România intra în conflagratie alaturi de Antanta, declarând razboi Austro-Ungariei. sept-nov. Batalia de la Valea Mare- Pravat (vezi monumentul de la Mateias).<br />
<strong>1916 oct.-1918nov.</strong> Întregul judet Arges este ocupat de trupe straine(austro-ungare si germane).<br />
<strong>1918 dec.</strong> Învatatorul Ion Mihalache din Topoloveni creeaza Partidul Taranesc.<br />
<strong>1926 oct.10</strong> In fiinta Partidul National Taranesc prin fuziunea Partidului Taranesc, condus de Ion Mihalache, cu Partidul National Român din Transilvania, condus de Iuliu Maniu. Cei doi sunt copresedinti ai noului partid, a carei titulatura era Partidul National Taranesc(P.N.T.).<br />
<strong>1927 iulie 7</strong> Moare regele Ferdinand I si este înmormântat în Biserica Episcopala din Curtea de Arges. nov.24 Moare I.I.C.Bratianu, care este înmormântat la mosia &#8220;Florica&#8221; de lânga Pitesti în biserica familiei.<br />
<strong>1934 nov. 21</strong> Ion Mihalache devine pentru scurt timp unic presedinte al P.N.T.<br />
<strong>1939</strong> Dupa ocuparea si împartirea Poloniei între Germania si U.R.S.S. o parte dintre refugiatii polonezi (civili si militari) îsi gasesc adapost si în localitatile argesene.<br />
<strong>1944 aug.</strong> Din acest moment România intra în sfera de influenta sovietica, care va impune regimul totalitar condus de comunisti; va dura pâna în decembrie 1989.<br />
<strong>1944-1962</strong> În muntii judetului Arges (Muntii Fagaras) au actionat grupuri de rezistenta armata anticomunista.<br />
<strong>1947, iulie 14</strong> Ion Mihalache (împreuna cu alti fruntasi taranisti) este arestat de autoritatile comuniste, la Tamadau, în momentul în care se pregatea sa paraseasca tara pentru a conduce, în emigratie, un guvern democratic. Judecat formal si condamnat, a murit în închisoarea de la Rânicu Sarat la 5 februarie 1963.<br />
<strong>1949-1952</strong> În închisoarea poli<a href="http://www.123romania.ro/wp-content/uploads/2012/04/harta-judetul-arges.jpg"><img class="alignleft size-full wp-image-4892" title="Judetul Arges" src="http://www.123romania.ro/wp-content/uploads/2012/04/harta-judetul-arges.jpg" alt="Judetul Arges" width="419" height="600" /></a>tica de la Pitesti are loc un experiment de o sumbra originalitate, care urmarea distrugerea prin tortura psihica a detinutilor (&#8220;Experimentul Pitesti&#8221;).<br />
<strong>1958</strong> Încep lucrarile la Hidrocentrala de la Vidraru, pe cursul superior al râului Arges, terminate în 1966 ( cea mai mare hidrocentrala de pe râurile interioare din România).<br />
<strong>1962</strong> S-a înfiintat Institutul de Învatamânt Pedagogic din Pitesti cu durata de 3 ani; printre primii profesori s-au numarat Serban Cioculescu, Gabriel Tepelea si Gh.Vrabie(laureat al Premiului Herder).<br />
<strong>1966</strong> S-au împlinit o suta de ani de activitate corala în Pitesti; a luat fiinta Corala &#8220;D.G.Chiriac&#8221;.<br />
<strong>1966-1970</strong> Intra în functiune Uzina de negru de fum din Pitesti(1966), Rafinaria de titei(1968) si Combinatul petrochimic (1969) &#8211; astazi ARPECHIM.<br />
<strong>1967</strong> Intra în productie Fabrica de motoare electrice Pitesti.<br />
<strong>1967- 1976</strong> În aval de hidrocentrala Vidraru se construiesc alte 14 microcentrale, iar în amonte &#8211; doua.<br />
<strong>1968 aug.20</strong> Se inaugureaza Uzina de autoturisme Pitesti (&#8220;Dacia&#8221;), prima uzina cu acest profil din România ( licenta Renault).<br />
<strong>1969-1972</strong> Se constrieste autostrada Pitesti-Bucuresti care a intrat în expoatare curenta în 1973.<br />
<strong>1972</strong> S-a dat în folosinta Sala Sporturilor din Pitesti; A luat fiinta Corul de camera &#8220;Ars Nova&#8221; din Pitesti.<br />
<strong>1973</strong> S-a inaugurat la Pitesti Spitalul Judetean .<br />
<strong>1970-1974</strong> Se construieste Transfagarasanul (91,5 km), sosea montana ce traverseaza zona alpina a muntilor Fagaras ( cota de altitudine maxima 2.045 m).<br />
<strong>1977-197</strong><strong>8</strong> S-a modernizat localul Teatrului &#8220;Al.Davila&#8221; din Pitesti.<br />
<strong>1978</strong> La Întreprinderea mecanica &#8220;Muscel&#8221; din Câmpulung sunt fabricate primele autoturisme de teren &#8220;ARO&#8221;, echipate cu motoare Diesel.<br />
<strong>1985</strong> S-a dat în folosinta Bazinul Olimpic de Înot (acoperit) din Pitesti unde se organizeaza curent competitii interne si internationale.<br />
<strong>1990</strong> Din acest an patrimoniul urbanistic al judetului Arges s-a îmbogatit cu multe edificii care adapostesc institutii bancare, economice si de învatamânt, cum ar fi: Directia Judeteana a Finantelor Publice, Banca Comerciala, Rectoratul Universitatii din Pitesti.<br />
<strong>1996</strong> S-a inaugurat Centrul de Diagnostic si Tratament, prima unitate sanitara cu acest profil, cu capital integral de stat.</p>
<p><strong>Pozitie geografica</strong></p>
<p>Judetul Arges face parte din Regiunea Sud Muntenia alaturi de judetele Prahova, Calarasi, Dîmbovita, Giurgiu, Ialomita si Teleorman. Regiunea Sud este situata în partea de sud a României, având o suprafata de 34.453 km2 (14.45 % din suprafata României), corespunzatoare judetelor Arges, Calarasi, Dâmbovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova si Teleorman. În partea de sud, regiunea se învecineaza cu Bulgaria. Relieful regiunii este caracterizat de predominanta formelor de relief de joasa altitudine: câmpii si lunci &#8211; 70,7%, dealuri &#8211; 19,8% si doar 9,5 % munti.</p>
<p>Judetul Arges este situat in bazinul Argesului Superior cu vecini la nord, creasta muntilor Carpati, talonat de judetele Sibiu si Brasov, iar la sud, imparte campia Gavanul Burdea cu judetele Teleorman, Olt, urmand cumpana de ape pe latura de vest a judetului Valcea, dintre bazinele Oltului, Argesului si Vedea. Dinspre rasarit, vecini de pe culmile masivului Leaota, pana la sud cu judetul Dambovita, cotat ca Mica Romanie, Argesul, nume luat de la raul ce-l strabate, are o forma alungita pe linia nord-sud, acoperind 2,9% din suprafata tarii, fiind al 11-lea in ordinea marimii dintre judete. De la nord la sud, regasim toate cele trei forme de relief: munti, dealuri, campii, cu mentiunea ca zona, de peste 50% este ocupata de dealuri, muntii impartind cu campia restul teritoriului. Teritoriul judetului cuprinde doua bazine hidrografice: Bazinul Arges, in zona muntoasa si cea deluroasa si Bazinul Vedea, in zona deluroasa si cea de campie.<br />
<form id="form-3-1337516636" method="post" action="/feed" class=" customcontactform">

<h4 id="h4-3-1337516636">Contact</h4>
<div>
<label for="fixedEmail">* Adresa de email:</label>
<input class=" ccf-tooltip-field" title="Please enter your email address. (required)"  id="fixedEmail-1337516636" type="text" name="fixedEmail" value="" maxlength="100" />
</div>
<div>
<label for="emailSubject">* Subiectul mesajului:</label>
<input class=" ccf-tooltip-field" title="Please enter a subject for the email. (required)"  id="emailSubject-1337516636" type="text" name="emailSubject" value="" maxlength="200" />
</div>
<div>
<label for="Continut">* Introduceti mesajul:</label>
<input class=" "  id="Continut-1337516636" type="text" name="Continut" value="" />
</div>
<div>
<img width="96" height="24" alt="Captcha image for Custom Contact Forms plugin. You must type the numbers shown in the image" id="captcha-image" src="http://www.123romania.ro/wp-content/plugins/custom-contact-forms/image.php?fid=3" /> 
			<div><label for="captcha3">* Introdu codul din imagine:</label> <input class=" ccf-tooltip-field" type="text" title="Type the numbers displayed in the image above." name="captcha" id="captcha3" maxlength="20" /></div>
</div>
<input name="form_page" value="/feed" type="hidden" />
<input type="hidden" name="fid" value="3" />

<input type="submit" id="submit-3-1337516636" class="submit" value="Trimite" name="customcontactforms_submit" />
</form></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.123romania.ro/judet/judetul-arges/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Judetul Arad</title>
		<link>http://www.123romania.ro/judet/judetul-arad</link>
		<comments>http://www.123romania.ro/judet/judetul-arad#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 30 Apr 2012 09:09:33 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Arad]]></category>
		<category><![CDATA[Judet]]></category>
		<category><![CDATA[Consiliul Judetean Arad]]></category>
		<category><![CDATA[Istoric Arad]]></category>
		<category><![CDATA[Judetul Arad]]></category>
		<category><![CDATA[Pozitie geografica Arad]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.123romania.ro/?p=4883</guid>
		<description><![CDATA[Istoric Arad este pentru prima data mentionat in documente incepand cu anul 1028. Cetatea dacica dateaza din secolul al IV-lea i.H. facand parte din statul lui Burebista si regatul lui Decebal, trecand dupa 106 d.H. sub ocupatie romana. In secolul al XI-lea, Aradul a cazut sub stapanirea regatului Ungar si in 1329 esta atesat ca [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: left;"><strong>Istoric</strong></p>
<p style="text-align: left;">Arad este pentru prima data mentionat in documente incepand cu anul 1028. Cetatea dacica dateaza din secolul al IV-lea i.H. facand parte din statul lui Burebista si regatul lui Decebal, trecand dupa 106 d.H. sub ocupatie romana. In secolul al XI-lea, Aradul a cazut sub stapanirea regatului Ungar si in 1329 esta atesat ca oras. In 1552, orasul a trecut sub ocupatie otomana cu o scurta perioada de intrerupere (1595-1615) datorata lui Mihai Viteazul. In 1687 devine parte integranta a Imperiului Habsburgic. Arad devine oras regal liber in 1834 si din 1867 pana in 1918 a facut parte din sistemul austro-ungar. Corpul 6 vanatori al armatei romane a intrat in Arad in 17 mai 1919 dand orasului garantia ca trece sub administratie romanesca. In legatura cu dezvoltarea economica a orasului la acea vreme marele istoric roman Nicolae Iorga in timpul unei calatorii de documentare in 1906, avea de cuvinte de lauda la adresa orasului Arad comparandu-l cu Viena. In 1870, Aradul avea peste 32.000 de locuitori, fiind cel mai populat oras din Transilvania la acea data. In decursul dezvoltarii economice s-au ridicat importante obiective ca: fabrica de confectii (1867), fabrica de gaz (1868), fabrica de caramida si tigla (1869) si fabrica de mobila (1878). Alta fabrica de mobila, fondata in 1890 de catre Laurentiu si Lengyel carea a devenit incepand cu 1910 una din cele mai faimoase fabrici din Europa. In anul 1892 s-au pus bazele Fabricii de locomotive si Vagoane Ioan Weitzer si a uzinei Marta care de asemenea, in 1909, producea motoare de masini. Urmarind fuziunea acestora, in ziua de astazi Intreprinderea de Vagoane Astra, de asemenea fabric avioane. In acel an a fost fondata uzina de textile Ungaria numita mai tarziu ITA. In 1918 s-a construit fabrica de tricotaje, astazi Tricoul Rosu. Transporturile de asemenea au cunoscut un puternic progres. Dupa Marea Unire, Arad a fost unul dintre cele mai dezvoltate orase din judet: in 1937, a fost plasat pe locul al patrulea in Romania, cu cele peste 4.000 de firme inregistrate la Camera de Comert. Dupa 1945 prin fuziunea a sase fabrici s-au pus bazele in 1949 a modernei uzine Aris. De asemenea s-au dezvoltat noi ramuri industriale cu structura aferenta ca: fabrica de jucarii (1959), fabrica de ceasuri (1960) si combinatul chimic (1971).</p>
<p style="text-align: left;">
<p style="text-align: left;"><strong>Pozitie geografica</strong></p>
<p style="text-align: left;">Situat în vestul României, județul Arad se întinde pe sectoarele estice ale Câmpiei Pannonice (Câmpia Aradului, Câmpia Înaltă a Vingăi, Câmpia Crișurilor, Câmpia Cermeiului). Ca formațiune orografică, apare depresiunea golf specifică Munților Apuseni (Depresiunea Zarandului). O particularitate o constituie trecerea brusca de la câmpie la munte, nuanțată în mod special prin contactul dintre Munții Zarandului și Câmpia Aradului și cel dintre Câmpia Cermeiului și Munții Codru-Moma în vest. Punctele extreme sunt: 20°45’ long. E (Nădlac la vest) și 22°39’ (Târnăvița la est) long. E, respectiv 45°58’ (Labașinț la sud) și 46°38’ latitudine nordică (Berechiu la nord).</p>
<p style="text-align: left;">Județul se învecinează la nord cu județul Bihor, la est cu județele Alba și Hunedoara, la sud cu județul Timiș, și la est cu județele Csongrád și Békés din Ungaria.</p>
<p style="text-align: left;">Relieful din punctul de vedere al regimului inaltimii coboară în trepte dispre est spre vest:</p>
<p style="text-align: center;">Munții Zărand, Munții Codru-Moma și porțiuni din Masivul Bihor (Găina)<br />
Altitudinea maximă: vf. Gaina 1486 m (aflat la intretăierea a 3 județe în Masivul Bihor, vf. Pleșu 1112 m in Munții Codru-Moma<br />
Dealurile de Vest (Dealurile piemontane ale Zarandului și Beliu-Cermei, Dealurile Lipovei)<br />
Câmpia Aradului, Câmpia joasă a Mureșului, Câmpia înaltă a Vingăi și Câmpia Crișurilor (Crișului Alb, Crișului Negru)<a href="http://www.123romania.ro/wp-content/uploads/2012/04/Arad.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-4884" title="Judetul Arad" src="http://www.123romania.ro/wp-content/uploads/2012/04/Arad.jpg" alt="Judetul Arad" width="497" height="325" /></a></p>
<p style="text-align: left;">
<p style="text-align: left;"><form id="form-2-1337516636" method="post" action="/feed" class=" customcontactform">

<h4 id="h4-2-1337516636">Contact</h4>
<div>
<label for="fixedEmail">* Adresa de email:</label>
<input class=" ccf-tooltip-field" title="Please enter your email address. (required)"  id="fixedEmail-1337516636" type="text" name="fixedEmail" value="" maxlength="100" />
</div>
<div>
<label for="emailSubject">* Subiectul mesajului:</label>
<input class=" ccf-tooltip-field" title="Please enter a subject for the email. (required)"  id="emailSubject-1337516636" type="text" name="emailSubject" value="" maxlength="200" />
</div>
<div>
<label for="Continut">* Introduceti mesajul:</label>
<input class=" "  id="Continut-1337516636" type="text" name="Continut" value="" />
</div>
<div>
<img width="96" height="24" alt="Captcha image for Custom Contact Forms plugin. You must type the numbers shown in the image" id="captcha-image" src="http://www.123romania.ro/wp-content/plugins/custom-contact-forms/image.php?fid=2" /> 
			<div><label for="captcha2">* Introdu codul din imagine:</label> <input class=" ccf-tooltip-field" type="text" title="Type the numbers displayed in the image above." name="captcha" id="captcha2" maxlength="20" /></div>
</div>
<input name="form_page" value="/feed" type="hidden" />
<input type="hidden" name="fid" value="2" />

<input type="submit" id="submit-2-1337516636" class="submit" value="Trimite" name="customcontactforms_submit" />
</form></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.123romania.ro/judet/judetul-arad/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Judetul Alba</title>
		<link>http://www.123romania.ro/judet/judetul-alba-2</link>
		<comments>http://www.123romania.ro/judet/judetul-alba-2#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 30 Apr 2012 07:44:02 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Alba]]></category>
		<category><![CDATA[Judet]]></category>
		<category><![CDATA[Istoric Alba]]></category>
		<category><![CDATA[Judetul Alba]]></category>
		<category><![CDATA[pozitie geografica Alba]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.123romania.ro/?p=4869</guid>
		<description><![CDATA[Repere istorice: Din cele mai indepartate timpuri, datorita situarii geografice a acestuia (cursuri numeroase de apa, relief variat, cu lunci manoase si paduri intinse), teritoriul judetului Alba a constituit un cadru extrem de favorabil aparitiei si dezvoltarii comunitatilor umane. Astfel, printre cele mai importante descoperiri arheologice si evenimente istorice consemnate de documente, care puncteaza istoria [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://www.123romania.ro/wp-content/uploads/2012/04/1.jpg"><img class="alignleft size-full wp-image-4871" title="Judetul Alba" src="http://www.123romania.ro/wp-content/uploads/2012/04/1.jpg" alt="Judetul Alba" width="187" height="208" /></a><strong>Repere istorice</strong>: Din cele mai  indepartate timpuri, datorita situarii geografice a acestuia (cursuri  numeroase de apa, relief variat, cu lunci manoase si paduri intinse),  teritoriul judetului Alba a constituit un cadru extrem de favorabil  aparitiei si dezvoltarii comunitatilor umane. Astfel, printre cele mai  importante descoperiri arheologice si evenimente istorice consemnate de  documente, care puncteaza istoria asezarilor acestui judet, amintim:</p>
<div>
<ul>
<li>repere si relicve din epoca  paleolitica (Sohodol); din neolitic: Cultura Cris (Alba Iulia) si  Cultura Petresti (Pianu de Jos, Rahau, Limba, Mihalt, Noslac, Daia  Romana si<img class="size-full wp-image-4873 alignright" title="Judetul Alba" src="http://www.123romania.ro/wp-content/uploads/2012/04/mihai_viteazul.jpg" alt="Judetul Alba" width="106" height="153" /> Ghirbom); Cultura Cotofeni – faza de tranzitie de la neolitic  la epoca bronzului: Cetate, Cilnic, Capud, Sebes, Livezile, Straja,  Pianu de Jos, Pianu de Sus, Blandiana, Piatra Craivii; epoca bronzului:  Alba Iulia, Cetea, Ighiel, Rimet, Talna, Bucium, Ceru Bacainti, Rosia de  Secas, etc., epoca fierului: Biia, Blaj, Alba Iulia, Sebes, Craciunelu  de Jos, etc., alaturi de tracii autohtoni, fiind prezenti pe teritoriul  judetului si scitii si apoi celtii;</li>
</ul>
</div>
<div>
<ul>
<li>din perioada primului stat centralizat si independent din vremea lui  Burebista si apoi Decebal, amintim; cetatile fortificate dacice de la  Capilna, Piatra Craivii, Cugir si Cetatea de Balta;</li>
</ul>
</div>
<div>
<ul>
<li>din perioada cureririi romane, importantele centre de la Apulum (Alba  Iulia), Apulon (Piatra Craivii) cu colonia Aurelia Apulensis si colonia  Nova Apulensis, Ampelum (Zlatna), Al<br />
burnus Maior (Rosia Montana), Brucla  (Aiud), etc.;</li>
</ul>
</div>
<div>
<ul>
<li>importante descoperiri arheologice din secolele III – IV e.n. – Alba  Iulia, Obreja, Cricau, Aiud, Ciumbrud, Rahau, Ungurei, Sebes; din  secolele V – VI e.n. – Alba Iulia, Sebes, Cilnic; din secolele VII- IX  e.n. – Noslac, Alba Iulia, Pianu de Jos, Aiud, Blandiana, Berghin,  Cricau, Cugir, Ghirbom, Sebes, Turdas, Spalnaca, Teius, Laz, Sinmiclaus,  etc;</li>
</ul>
</div>
<div>
<ul>
<li>anul 1600, la Alba Iulia are loc prima mare unire a celor trei state  romane (Transilvania, Moldova si Tara Romaneasca), sub marele voievod  unificator Mihai Viteazul, Alba Iulia devenind astfel prima capitala a  tarilor romane unite;</li>
</ul>
</div>
<div>
<ul>
<li>anul 1784, marea rascoala a lui Horia, Closca si Crisan;</li>
</ul>
</div>
<div>
<ul>
<li>
<div>secolele XVII – XVIII e.n. perioada  culturala deosebita: 1648 – Noul Testament de la Balgrad, Scoala  ardeleana cu Samuel Micu, Gheorghe Sincai si Petru Maior; centrele  culturale ale epocii feudal</div>
</li>
<div>
<div>e: Alba Iulia si Blaj; din epoca au ramas  cetatile de piatra de la Cilnic, Sasciori, Coltesti, Vurpar, Girbova, si  fortificatiile de la Sebes, Aiud, Alba Iulia (cetatea bastionara de tip  Vauban, construita intre anii 1715 – 1738, de catre imparatul Austriei,  Carol al VI – lea, prin munca a mii de iobagi romani), precum si un  numar insemnat de monumente si lacase de cult, etc;</div>
<p><img class="size-full wp-image-4872 alignright" title="Judetul Alba" src="http://www.123romania.ro/wp-content/uploads/2012/04/horea_troops.jpg" alt="Judetul Alba" width="150" height="150" /></p>
</div>
<li>
<div>revolutia din anii 1848 – 1849, mai  1848 – marea adunare de pe Cimpul Libertatii de la Blaj, activitatea  insemnata a lui Avram Iancu, marele tribun al motilor din “Tara de  Piatra”;</div>
</li>
<li>
<div>anul  1918, 1 Decembrie, are loc Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia  care consfinteste definitiv prin votul unanim al celor 1228 mandatari ai  populatiei din Transilvania unirea acesteia cu Romania;</div>
</li>
<li>
<div>anul 1968, se constituie prin reforma administrativa judetul Alba, cu resedinta la Alba Iulia;</div>
</li>
<li>
<div>anul 1991, ia fiinta Universitatea “1 Decembrie 1918″ din Municipiul Alba Iulia.</div>
<div><strong>Pozitie geografica</strong></div>
</li>
</ul>
<p><em><strong>A</strong><strong>sezare: </strong></em> in partea central-vestica a Romaniei, pe cursul mijlociu al Muresului;</p>
<p><em><strong>Vecini:</strong></em> la nord-Cluj; la nord-vest-Bihor, Arad; la sud-vest-Hunedoara; la sud-Valcea; la est-Sibiu; la nord-est-Mures;</p>
<p><em><strong>Suprafata: </strong></em>6.242 km2 (respectiv 2,6 % din teritoriul tarii);</p>
<p><em><strong>Populatie:</strong> </em>382.700 locuitori;</p>
<p>Accesul in judetul Alba se realizeaza cu mijloacele auto in principal  pe cele doua magistrale rutiere: DN 1: Bucuresti – Brasov – Sibiu –  Sebes – Cluj-Napoca – Oradea si DN 7: Bucuresti – Pitesti – Sibiu –  Sebes – Deva – Arad. Alte drumuri nationale care strabat judetul sunt:  DN 74: Brad – Abrud – Alba Iulia, care face legatura cu Tara Zarandului,  DN 75: Lunca – Campeni – Turda, DN 74A: Abrud – Campeni, DN 14B: Copsa  Mica – Blaj – Teius si DN 67C: Novaci – Oasa – Sugag – Sebes.</p>
<p><em><strong>Orase:</strong></em> ALBA IULIA – resedinta de judet (cu  66.400 locuitori, situat la o altitudine de 220-250 m, în vestul  Muntilor Apuseni, la confluenta Ampoiului cu Muresul); Abrud; Aiud; Baia  de Aries; Blaj; Cimpeni; Cugir; Ocna Mures; Sebes; Teius; Zlatna.</p>
<p><em><strong>Relieful:</strong> </em>este structurat pe trei mari unitati naturale:</p>
<p>● Muntii Apuseni, situati in partea  nord-vestica, cuprind Muntii Bihorului (vf. Curcubata 1849 m) cu masivul  Gaina (1486 m), Muntele Mare, Muntii Metaliferi, Muntii Trascaului si  Munceii Vintului.</p>
<p>● Carpatii Meridionali in partea sudica,  reprezentati de Muntii Sureanului (Sebesului) cu Varful lui Patru 2130 m  si partial Muntii Cindrelului.</p>
<p>● Podisul Transilvaniei in partea estica cu subunitatile Tarnavelor, Mahaceni si Secaselor.</p>
<p>Muntii Apuseni sunt despartiti de celelalte unitati de Culoarul Muresului, ce reprezinta o unitate de contact.</p>
<p style="text-align: center;"><a href="http://www.123romania.ro/wp-content/uploads/2012/04/hfalba.jpg"><img class="size-full wp-image-4877 aligncenter" title="Judetul Alba" src="http://www.123romania.ro/wp-content/uploads/2012/04/hfalba.jpg" alt="Judetul Alba" width="678" height="660" /></a></p>
<p><em><strong>Clima:</strong></em> are un caracter continental si  variaza în functie de unitatile de relief, încadrandu-se în 2 sectoare  mari: în zonele montane se înregistreaza o clima rece si mai umeda, iar  în zona de dealuri, mai calda si ceva mai uscata;</p>
<p><em><strong>Reteaua hidrografica</strong> : </em>apartine in  intregime bazinului raului Mures, rau ce intra in judet in amonte de  confluenta cu Ariesul (270 m) si iese in aval de confluenta Vaii  Bacainti (202 m). Cei mai importanti afluenti sunt pe dreapta Ariesul,  Aiudul, Geoagiul, Galda si Ampoiul iar pe stanga Tarnava, Sebesul,  Pianul si Cugirul.</p>
<p>Lacurile constituie o parte din rezerva de apa cantonata in lacurile  naturale Iezerul Sureanu, Iezerasul Carpa si Iezerul Ighiel dar si in  cele antropice din imprejurimile Rosiei Montane sau in cele de pe valea  Sebesului.</p>
<p><strong><em>Rezervatii naturale : </em></strong>d<em> </em>iversitatea  formelor de relief face ca judetul Alba sa fie printre putinele din  tara ce se poate mandri cu o zestre atat de bogata de peisaje pitoresti  ce se impletesc armonios cu peisajele umanizate. Pentru a fi ocrotite  unele au fost declarate rezervatii naturale, din care cele mai  importante sunt:</p>
<p>● speologice: pesterile Ghetarul  Scarisoara, Pojarul Politei, Poarta lui Ionele, Ghetarul de la Vartop,  Coiba Mare, Hodobana, Huda lui Papara;</p>
<p>● geologice: klippele calcaroase Pietrele  Ampoitei, Piatra Corbului, Calcarele de la Valea Mica, Piatra Boului,  piatra Bulbuci, Detunatele;</p>
<p>● paleontologice: Dealul cu melci, calcarele cu echinide de la Garbova de Sus;</p>
<p>● botanice: Scarita-Belioara, Poiana  Narciselor de la Negrileasa, Poiana Narciselor de la Tecsesti, laricetul  Vidolm, Molhasurile de la Capatana;</p>
<p>● geomorfologice: Rapa Rosie;</p>
<p>● complexe: Cheile Intregalde, Rametului,  Manastirii, Ampoitei, Aiudului, Taul fara fund de la Bagau, Iezerul  Sureanu, Iezerul Ighiel.</p>
</div>
<form id="form-1-1337516636" method="post" action="/feed" class=" customcontactform">

<h4 id="h4-1-1337516636">Contact</h4>
<div>
<label for="fixedEmail">* Adresa de email:</label>
<input class=" ccf-tooltip-field" title="Please enter your email address. (required)"  id="fixedEmail-1337516636" type="text" name="fixedEmail" value="" maxlength="100" />
</div>
<div>
<label for="emailSubject">* Subiectul mesajului:</label>
<input class=" ccf-tooltip-field" title="Please enter a subject for the email. (required)"  id="emailSubject-1337516636" type="text" name="emailSubject" value="" maxlength="200" />
</div>
<div>
<label for="Continut">* Introduceti mesajul:</label>
<input class=" "  id="Continut-1337516636" type="text" name="Continut" value="" />
</div>
<div>
<img width="96" height="24" alt="Captcha image for Custom Contact Forms plugin. You must type the numbers shown in the image" id="captcha-image" src="http://www.123romania.ro/wp-content/plugins/custom-contact-forms/image.php?fid=1" /> 
			<div><label for="captcha1">* Introdu codul din imagine:</label> <input class=" ccf-tooltip-field" type="text" title="Type the numbers displayed in the image above." name="captcha" id="captcha1" maxlength="20" /></div>
</div>
<input name="form_page" value="/feed" type="hidden" />
<input type="hidden" name="fid" value="1" />

<input type="submit" id="submit-1-1337516636" class="submit" value="Trimite" name="customcontactforms_submit" />
</form>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.123romania.ro/judet/judetul-alba-2/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Judetul Alba</title>
		<link>http://www.123romania.ro/uncategorized/judetul-alba</link>
		<comments>http://www.123romania.ro/uncategorized/judetul-alba#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 21 Apr 2012 07:20:25 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
		
		<guid isPermaLink="false">http://www.123romania.ro/?p=4856</guid>
		<description><![CDATA[Istoric Din cele mai indepartate timpuri, datorita situarii geografice a acestuia (cursuri numeroase de apa, relief variat, cu lunci manoase si paduri intinse), teritoriul judetului Alba a constituit un cadru extrem de favorabil aparitiei si dezvoltarii comunitatilor umane. Astfel, printre cele mai importante descoperiri arheologice si evenimente istorice consemnate de documente, care puncteaza istoria asezarilor [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<h1><a name="Istoric"></a>Istoric</h1>
<p>Din cele mai indepartate timpuri, datorita situarii geografice a acestuia (cursuri numeroase de apa, relief variat, cu lunci manoase si paduri intinse), teritoriul judetului Alba a constituit un cadru extrem de favorabil aparitiei si dezvoltarii comunitatilor umane. Astfel, printre cele mai importante descoperiri arheologice si evenimente istorice consemnate de documente, care puncteaza istoria asezarilor acestui judet, amintim:</p>
<ul>
<li>repere si relicve din epoca paleolitica (Sohodol); din neolitic: Cultura Cris (Alba Iulia) si Cultura Petresti (Pianu de Jos, Rahau, Limba, Mihalt, Noslac, Daia Romana si Ghirbom); Cultura Cotofeni – faza de tranzitie de la neolitic la epoca bronzului: Cetate, Cilnic, Capud, Sebes, Livezile, Straja, Pianu de Jos, Pianu de Sus, Blandiana, Piatra Craivii; epoca bronzului: Alba Iulia, Cetea, Ighiel, Rimet, Talna, Bucium, Ceru Bacainti, Rosia de Secas, etc., epoca fierului: Biia, Blaj, Alba Iulia, Sebes, Craciunelu de Jos, etc., alaturi de tracii autohtoni, fiind prezenti pe teritoriul judetului si scitii si apoi celtii;</li>
<li>din perioada primului stat centralizat si independent din vremea lui Burebista si apoi Decebal, amintim; cetatile fortificate dacice de la Capilna, Piatra Craivii, Cugir si Cetatea de Balta;</li>
<li>din perioada cureririi romane, importantele centre de la Apulum (Alba Iulia), Apulon (Piatra Craivii) cu colonia Aurelia Apulensis si colonia Nova Apulensis, Ampelum (Zlatna), Alburnus Maior (Rosia Montana), Brucla (Aiud), etc.;</li>
<li>importante descoperiri arheologice din secolele III – IV e.n. – Alba Iulia, Obreja, Cricau, Aiud, Ciumbrud, Rahau, Ungurei, Sebes; din secolele V – VI e.n. – Alba Iulia, Sebes, Cilnic; din secolele VII- IX e.n. – Noslac, Alba Iulia, Pianu de Jos, Aiud, Blandiana, Berghin, Cricau, Cugir, Ghirbom, Sebes, Turdas, Spalnaca, Teius, Laz, Sinmiclaus, etc;</li>
<li>secolul X e.n. – voivodatul de la Balgrad, condus de Gyla;</li>
<li>secolul XII e.n. in jurul centrului Albei Iulia se formeaza comitatul Alba (1177);<a href="#Istoric">Istoric</a></li>
<li>anul 1546, Alba Iulia devine capitala principatului autonom Transilvania (dupa batalia de la Mohacs – 1526);</li>
<li>anul 1600, la Alba Iulia are loc prima mare unire a celor trei state romane (Transilvania, Moldova si Tara Romaneasca), sub marele voievod unificator Mihai Viteazul, Alba Iulia devenind astfel prima capitala a tarilor romane unite;</li>
<li>anul 1784, marea rascoala a lui Horia, Closca si Crisan;</li>
<li>
<div>secolele XVII – XVIII e.n. perioada culturala deosebita: 1648 – Noul Testament de la Balgrad, Scoala ardeleana cu Samuel Micu, Gheorghe Sincai si Petru Maior; centrele culturale ale epocii feudale: Alba Iulia si Blaj; din epoca au ramas cetatile de piatra de la Cilnic, Sasciori, Coltesti, Vurpar, Girbova, si fortificatiile de la Sebes, Aiud, Alba Iulia (cetatea bastionara de tip Vauban, construita intre anii 1715 – 1738, de catre imparatul Austriei, Carol al VI – lea, prin munca a mii de iobagi romani), precum si un numar insemnat de monumente si lacase de cult, etc;</div>
</li>
<li>revolutia din anii 1848 – 1849, mai 1848 – marea adunare de pe Cimpul Libertatii de la Blaj, activitatea insemnata a lui Avram Iancu, marele tribun al motilor din “Tara de Piatra”;</li>
<li>anul 1918, 1 Decembrie, are loc Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia care consfinteste definitiv prin votul unanim al celor 1228 mandatari ai populatiei din Transilvania unirea acesteia cu Romania;</li>
<li>anul 1968, se constituie prin reforma administrativa judetul Alba, cu resedinta la Alba Iulia;</li>
<li>anul 1991, ia fiinta Universitatea “1 Decembrie 1918″ din Municipiul Alba Iulia.</li>
</ul>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.123romania.ro/uncategorized/judetul-alba/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>program de revelion 2012 timisoara</title>
		<link>http://www.123romania.ro/uncategorized/program-de-revelion-2012-timisoara</link>
		<comments>http://www.123romania.ro/uncategorized/program-de-revelion-2012-timisoara#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 07 Dec 2011 22:28:47 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[program de revelion 2012 timisoara]]></category>
		<category><![CDATA[program de revelion 2012 timisoara centru]]></category>
		<category><![CDATA[program revelion timisoara]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.123romania.ro/?p=4846</guid>
		<description><![CDATA[program de revelion 2012 timisoara]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>program de revelion 2012 timisoara</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.123romania.ro/uncategorized/program-de-revelion-2012-timisoara/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>program de revelion 2012 cluj</title>
		<link>http://www.123romania.ro/uncategorized/program-de-revelion-2012-cluj</link>
		<comments>http://www.123romania.ro/uncategorized/program-de-revelion-2012-cluj#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 07 Dec 2011 22:27:48 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[program de revelion 2012 centru cluj]]></category>
		<category><![CDATA[program de revelion 2012 cluj]]></category>
		<category><![CDATA[program de revelion 2012 cluj centru]]></category>
		<category><![CDATA[program de revelion 2012 cluj napoca]]></category>
		<category><![CDATA[program revelion cluj]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.123romania.ro/?p=4849</guid>
		<description><![CDATA[program de revelion 2012 cluj]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>program de revelion 2012 cluj</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.123romania.ro/uncategorized/program-de-revelion-2012-cluj/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>program de revelion 2012 bucuresti</title>
		<link>http://www.123romania.ro/uncategorized/program-de-revelion-2012-bucuresti-2</link>
		<comments>http://www.123romania.ro/uncategorized/program-de-revelion-2012-bucuresti-2#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 07 Dec 2011 22:11:55 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[program de revelion 2012 bucuresti]]></category>
		<category><![CDATA[program de revelion 2012 bucuresti casa poporului]]></category>
		<category><![CDATA[program de revelion 2012 centru bucuresti]]></category>
		<category><![CDATA[program de revelion bucuresti]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.123romania.ro/?p=4843</guid>
		<description><![CDATA[program de revelion 2012 bucuresti]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>program de revelion 2012 bucuresti</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.123romania.ro/uncategorized/program-de-revelion-2012-bucuresti-2/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>program de revelion 2012 iasi</title>
		<link>http://www.123romania.ro/uncategorized/program-de-revelion-2012-bucuresti</link>
		<comments>http://www.123romania.ro/uncategorized/program-de-revelion-2012-bucuresti#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 07 Dec 2011 22:02:22 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[program de revelion 2012 iasi]]></category>
		<category><![CDATA[program de revelion 2012 iasi centru]]></category>
		<category><![CDATA[program de revelion 2012 iasi invitati]]></category>
		<category><![CDATA[program de revelion iasi 2012 centru]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.123romania.ro/?p=4839</guid>
		<description><![CDATA[program de revelion 2012 iasi]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>program de revelion 2012 iasi</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.123romania.ro/uncategorized/program-de-revelion-2012-bucuresti/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>

